Vârcolacul


De coamă te-a prins raza lunii
Oare cum ai dormit multe veacuri
Și cum ai privit toți nebunii
Amăgind, promițând numai leacuri.

Privește apusul cu teamă
De sete nu poți respira
În jur e o lume vicleană
Ascunde cu grijă postura.

Mârșav pândești noaptea prada
Vânezi picături de ziuă
Soarele-ți va zdrobi retina
Dar topită privirea-ți continuă.

În inimă-ți bate un gong
Ții umbră degeaba pământului
Și glasul tău cântă diftong
Bătaia e pulsul trecutului.

Niciun comentariu: